LEGILE MUNTELUI

Exista oare legi ale muntelui pe care omul trebuie sa le respecte? toti cei care sunt cu adevarat montaniarzi raspund afirmativ la o astfel de intrebare. De cate ori cineva pateste un necaz in zona imparatiei alpine a Carpatilor, oamenii locului sau turistii cu mare experienta spun cu durere in glas, dar concis ca o sentinta dura: "s-a incalcat legea muntelui!"
Aceste legi ale muntelui, nu omul le-a elaborat, ci muntele i le-a impus. Aceste legi formeaza o invatatura, un fel de cod al comportarii corecte in imparatia de piatra a inaltimilor, care s-a decantat din experienta nenumaratelor generatii de oameni care au urcat mereu pe munte; aceste legi, necuprinse in decrete sau normative scrise, se transmit de la cel batran la cel tanar, de la cel cu mare experienta la ucenic. Legile acestea se pot invata, doar acolo, pe munte, iubind cu adevarat natura si semenii nostri, respectandu-i si ocrotindu-i. Ele sunt a.b.c.-ul educatiei turistice caci te invata nu numai cum sa te imbraci si sa te incalti ca sa nu te doboare gerul sau ploaia, dar cum sa dai buna-ziua unui om intalnit pe o poteca din pustiul muntelui, chiar daca nu-l cunosti; cum sa-ti ajuti tovarasul de drum la nevioe cu pretul propriei vieti, cum sa ocrotsti plantele si animalele Carpatilor sau cum sa te comporti civilizat intr-o cabana.
Cel care stie aceste legi, si le respecta cu sfintenie, nu va fi niciodata o victima a muntelui, ci doar un cuceritor al acestuia, se va bucura din plin de fiecare zi petrecuta pe crestele Carpatilor.

1. Sa nu calatoresti niciodata de unul singur pe munte! Ca orice sport, si turismul de munte se practica numai in colectiv. Un singuratic se poate usor rataci, cadea intr-o prapastie sau avalansa; apoi drumul cu prieteni alaturi e mai usor, mai vesel, iar daca cuiva i se face rau, isi rupe piciorul sau este epuizat de efort cine-i poate veni in ajutor daca n-are tovaras de drum?

2. Intotdeauna la munte nu se pleaca decat cu echipament corespunzator! Aceasta ar fi o lege a munteluicu drept de viata si de moarte asupra omului care ii incalca domeniul. Timpul la munte are alte rosturi decat la altitudinile joase. In zonele alpine ninsoarea si viscolul se napustesc si cand jos domneste canicula. Ce pateste cel care n-are in rucsac imbracaminte calduroasa? Poate muri inghetat in mai putin de o ora. Caci atunci cand e frig si bate vantul, corpul omenesc se raceste de 5-6 ori mai repede decat cand nu bate vantul. Iar efortul la mers este imens: un strat de zapada proaspata reduce viteza de innaintare cu 25%; cand zapada are 40 cm grosime viteza de mers normala se reduce la mai mult de jumatate, iar cand zapada proaspata ajunge 50 cm, omul nu mai poate merge decat folosind schiuri sau rachete pentru bocanci. Dar ce poate pati omul care dupa ce merge ore in sir in urcus greu nimereste brusc sub o ploaie rece si n-are o pelerina? poate contacta o pneumonie galopanta. Ce inseamna echipament corespunzator? Rucsac (in nici un caz valize sau sacose!), hanorac, pantalon, bocanci (nu pantofi sau tenisi!) de vara sau de iarna (in functie de anotimp), pulovare, tricouri de schimb, cateva perechi de ciorapi - se recomanda atat vara cat si iarna ciorapii de lana si nu din fire sintetice -, o pelerina de ploaie, manusi, fes gros, lanterna, o rezerva de hrana si un bidon de apa. Fara un asemenea echipament minimal nu se recomanda plecarea pe munte, unde vremea este capricioasa si unde orice surpriza trebuie prevenita prin prevedere. Cei care intreprind trasee lungi vor trebui sa ia cu ei un cort, sac de dormit, saltea de izopren, baterii de rezerva pentru lanterna, o coarda de alpinism, un piolet si iarna in mod obligatoriu coltari.

3. Este contraindicat sa te avanti pe trasee necunoscute. Pe munte pericolul de ratacire este mare, mai ales ca sunt zone inca nemarcate sau cu marcaje turistice precare. Asa ca intotdeauna turistul inteligent trebuie sa mearga pe un traseu nou cu un ghid sau alti oameni care il stiu foarte bine. De abia dupa ce a fost strabatut de cateva ori, dupa ce stii, vara sau iarna, toate semnele de orientare, timpul necesar de mers, adaposturile ce se pot folosi in caz de forta majora, de-abia atunci se poate spune ca un traseu este cunoscut si te poti incumeta sa-l prezinti si altora.

4. Turismul de munte este incompatibil cu consumul de bauturi alcoolice! Au muntenii o vorba: "pe munte un om beat e ca si mort!". Cele mai mari nenorociri - epuizari, rataciri, moarte prin coma alcoolica, prabusiri, batai, incendii la cabane sau paduri s-au intamplat din cauza alcoolului. Dar in afara de aceasta pentru organismul uman supus conditiilor de efort intens si de lunga durata, cand temperatura exterioara, presiunea atmosferica, apoi ritmul cardiac, presiunea arteriala si respiratia isi modifica mereu parametrii, ingurgitarea alcoolului este extrem de daunatoare prin urmarile sale negative. Nici un fel de alcool pe munte, nici de concentratie mica! Este total falsa ideea ca un gat de rom sau coniac baut la drum sau in cabana te remonteaza sau te incalzeste!

5. La munte trebuie sa stii ce, cat si cand sa mananci! Functiile organismului intr-un mars pe munte sufera continue modificari. Ori, actul hranirii produce imediat alte modificari biologice interne. Daca incepi un urcus imediat dupa masa poti contacta o indigestie care pe unii ii arunca in coma. Apoi, se stie ca in rucsac nu se poate lua orice mancare. Deci, iata cateva sfaturi. Montaniardul mananca putin si des. Imbuibarea duce la molesire si oboseala rapida. Nu se pleaca la drum cu stomacul plin, ci macar dupa o ora de la masa. La sosirea la o cabana nu e bine sa te asezi imediat la masa - de abia dupa 30-40 de minute organismul iese de sub imperiul efortului. In timpul marsului e bine sa se faca la o ora doua, scurte pauze de 10 minute pentru a se manca o bucata de ciocolata, de glucoza, un fruct, si sa se bea o inghititura de apa. Alimentele din rucsac sa fie cu grija alese: conserve proaspete, unt, branza, snitele, chiftelute, carnati, oua fierte tari, napolitane, lapte condensat, nuci,ciocolata, zahar, cateva fructe, glucoza, supe la plic - iata hrana concentrata ce se poate lua in excursii. Sa nu ne lipseasca paine, biscuiti pentru "stocul intangibil" si o sticla pentru apa. Desigur ca acei care-si iau in rucsac oale cu sarmale, cremvursti fierti, salata de boeuf, prajituri de cofetarie si le consuma dupa ce le cara 2-3 zile prin soare sunt toal straini de o educatie alimentara a turistului si pot avea cele mai tragice experiente.

6. Toti pentru unul si unul pentru toti! O nobila deviza a solidaritatii umane care in turismul montan capata drept de lege in comportamentul fiecaruia. Cum se traduce in etica montaniardului?
- toti membrii grupului se supun disciplinar celui mai experimentat dintre ei - ghid, conducator de excursii, montaniard cu experienta.
- cel ce conduce grupul raspunde pentru toti - de integritatea grupului, de comportamentul pe munte, de respectarea regulilor de drumetie, de intr-ajutorare; nimeni n-are voie sa paraseasca grupul in timp ce se parcurge un traseu - din snobism, in urma certei cu cineva, dintr-o subapreciere a celorlalti;
- grupul nu poate alunga, indeparta din mijlocul sau pe careva, nu-l poate lasa s-o ia inainte sau sa ramana in urma; un om lasat singur pe munte este pe jumatate accidentat!
- cel ce merge incet sa fie asteptat de toti; cel care nu isi mai poate cara rucsacul sa fie ajutat; cine are apa si mancare sa dea si celui ce n-are; cand un om de langa tine sufera de frig da-i o haina calduroasa; cand ploua imparte cu el pelerina; cand e speriat da-i curaj; cand unul cade, ceilalti il duc pe rand in spate, pana la primul adapost; cand cineva este in primejdie de moarte ajuta-l chiar cu pretul propriei tale vieti, dar cu calm, luciditate, inteligenta fara eroisme ieftine, alegand solutia optima.

7. Cand intalnesti alti oameni pe munte da-le buna ziua! Nu este o exagerare a bunei purtari sa dai binete unor necunoscuti cu care te incrucisezi pe intinsul muntelui. Sa-l intrebi de unde vine, unde se duce, daca stie drumul, daca are tot ce-i trebuie. Asa au fost aflati oameni rataciti, epuizati, speriati care au fost imediat ajutati, incepand de la un "buna ziua."

8. Pe munte nu se vorbeste mult, nu se tipa, nu se face zgomot! Desigur, e un sacrilegiu ca linistea si puritatea muntelui omul s-o intineze cu tipete, fluieraturi, injuraturi. Dar afara de aspectul etic al acestei cerinte sa nu uitam ca un tipat poate provoca o avalansa ce poate zdrobi oameni in rostogolirea ei. Strigatele pot speria animalele, dar pot alarma si oamenii; caci de cate ori se aud tipete pe munte, cai din jur - cabanieri, vanatori, turisti - alearga sa vada cine are nevoie de ajutor. caci cine tipa sau striga pe munte trebuie s-o faca doar in caz de primejdie.

9. Cine iubeste muntele trebuie sa-l ocroteasca! Este o regula de fier a turismului montan izvorata din ecuatia om-natura. Daca muntele ii da adapost, bucurii, fericire, satisfactii, omul trebuie sa-i acorde la fiecare pas ocrotire. Turistul cu adevarat iubitor al muntelui nu arunca pe jos hartii, pungi de plastic, conserve, sticle si alte gunoaie; nu rupe flori sau braduti, nu-si spala automobilul in apa raurilor; nu-si incrusteaza pe coaja copacilor numele.

10. Nu deteriorati indicatoarele cu marcaje turistice sau alte semne de orientare! Nu mai este nevoie sa amintim ce sume uriase si ce munca se cheltuiesc, anual, pentru vopsirea marcajelor turistice din Carpati si intretinerea lor. Si nici nu mai trebuie spus ce importanta au aceste indicatoare pentru securitatea celor ce circula pe munte. Au fost cazuri cand oamenii s-au ratacit si si-au pierdut viata pa inaintea lor un chefliu s-a "distrat" intorcand in directie inversa o sageata indicatoare asezata pe un stalp. O asemenea fapta frizeaza crima.

11. Refugiile alpine sau casele de adapost inseamna un loc sfant pe munte! In afara de cabane, pe traseele montane lungi, se ridica din loc in loc de catre adevaratii iubitori ai muntelui si oamenilor, refugii sau mici adaposturi unde turistii se aciueaza in caz de ploaie, viscol sau cand ii surprinde noaptea. Nu putini si-au salvat viata in aceste adaposturi unde au ajuns inghetati, raniti sau epuizati fizic. Cine beneficiaza de adapostul unui asemenea refugiu trebuie sa se gandeasca si la cel care vine dupa el: sa pastreze curatenie absoluta, sa stranga patul in care a dormit, sa lase un brat de lemne in locul celor pe care le-a consumat, sa lase apa si o cutie de conserve sau biscuiti. De acestea pot avea nevoie un om a doua zi ca de unica sansa de supravietuire.

12. Cand ajungeti la o cabana notati in registrul de evidenta a circulatiei turistice: numele, prenumele (sau numarul grupului), locul de unde ati venit, cand plecati si viitoarea etapa a calatoriei! Asemenea practica ajuta enorm echipele de salvamontisti ca ratacitii sau accidentatii sa fie gasiti usor.

13. Regulamentul de ordine interioara al fiecarei cabane trebuie respectat cu strictete! Regulile de comportare dintr-o cabana sunt expuse, de obicei la loc vizibil si ele trebuie respectate de oricine poposeste sub acoperisul ei, indiferent de varsta sau grad social - aceasta obligatie fiind izvorata din insusi conceptul de om civilizat de care trabuie sa se prevaleze montaniardul, in toata comportarea sa pe munte.

14. Circulati numai pe traseele marcate! Incepator sau avansat turistul de munte nu trebuie sa paraseasca potecile marcate pentru a evita multele capcane primejdioase, ratacirea, prabusirea, epuizarea din cauza mersului pe un drum banuit mai scurt.

15. Iarna, pe muntii acoperiti cu zapada, pericolul de avalansa este in fiecare zi! Avalansa poate "porni" chiar daca este soare sau nori. Pentru ca undele de lumina ce contin iradiatii calorice penetreaza plafonul de nori oricat de gros ar fi si actioneaza ca un impuls termic asupra straturilor de zapada de pe munti. Acestea pot fi starnite nu numai de soare sau iradiatia lui invizibila, ci si de o capra neagra, impuscatura vreunui vanator, un traznet, apa unui izvoras ce se aduna sub straturile de nea, propria greutate a celui ce calca pe crestele inzapezite, ba chiar si un strigat amplificat de ecou, al unui om. Chiar pe traseele admise circulatiei grupurilor de turisti trebuie pilotate de ghizi specialisti si mers in conditiile unor masuri deosebite.

16. Incepatorii intr-ale drumetiei la munte sa-si faca o lunga ucenicie pe langa montaniarzi cu mare experienta! Doar asa se pot invata, practic, toate regulile de comportare, a turistului pe munte a caror stricta respectare ii asigura o securitate perfecta in excursiile montane.

17. Cand un cabanier, un grup de turisti sau o echipa Salvamont cere sprijin pentru a da ajutor unor oameni aflati in primejdie sau pentru a preveni o nenorocire, oricine trebuie sa raspunda solicitarii! Este o regula ce deriva din acea minunata deviza umanitara a montaniarzilor "toti pentru unul si unul pentru toti". Cine nu da ajutor la nevoie semenului sau nu are ce cauta pe munte.

18. Este obligatoriu pentru orice turist, ghid sau conducator de grup sa urmeze cu strictete sfaturile si indicatiile salvamontistilor! Mai ales acum cand in munti urca din ce in ce mai multi oameni - majoritatea fara o pregatire de montaniarzi - este necesar sa se urmeze intocmai spusele salvamontistilor. Din pacate sunt multi din cei care nu au ascultat de sfaturilr acestor sentimente ale Carpatilor si au platit tribut greu, chiar cu viata.

19. Codul de semnalizare in caz de pericol trebuie cunoscut si insusit de toti turistii montani!

20. Turistul de munte trebuie sa stie sa acorde, la nevoie, primul ajutor medical! Nu este deloc pretentioasa o aemenea obligatie pentru adevaratul montaniard. Multi oameni au fost salvati de la moarte - prin infarct, inghet, fracturi deschise etc. - de cei care s-au priceput sa le dea primele ingrijiri acolo in pustietatea muntelui.

Iata, asadar, insiruite in scris legile drumetiei montane. Este bine sa meditam serios la fiecare in parte, sa ne gandim ca doar una din aceste reguli ale muntelui cand nu se respecta poate duce un om sau mai multi la nenoricire.
Pag 2.
2008 SANDRU Onesti.
Vremea in BacauHoteluri Bacau




DESPRE NOI
UTILE
  GALERIE FOTO
ACTIVITATI
HOME


Repere Trotusene
Descarca AICI  ghidul
ECO - Cetateanului
Stirile EcoMagazin
camere foto digitale
Natura este casa noastra !
CONTACT